Autor: Claudia Bota

Tăcere muribundă

Te-ai cuibărit în închisorile inimii
În ungherele desprinse din retină,
Iar când orașul îl străbat
rănind articulațiile din carnea plină
Prin ore mă resimt stingheră
nimic nu face să mă mai rețină.
Îmi cercetez buzunarul
în care azi am primit ultimul bilet,
Pentru ultima călătoria
cu o destinația necunoscută mie.
Vagoanele sunt pline dar fără de lumină,
Tăcerea muribundă
se instalează și-n oasele turtite
În care inima nu mai pulsează,
Câtă tăcere, unde totul mă-ngheață!