O partitură misterioasă / Irina Lucia Mihalca

Irina Lucia Mihalca
 
 
O partitură misterioasă
 
Aruncate-n întinsul zării, în albastrul cel mai dens,
chihlimbarul asfințitului mistuie
cioburile serii parfumate
ce se resfiră delicat
și tâmpla de neliniști grave
ți-o culci pe lama tăioasă a gândurilor.
 
Secundele ceasului universal trec peste toate
și peste anii tăi. Nu e, oare, târziu?
Ceea ce ai adus a fost, doar, liniștea.
Visul estompează cromatica în limpezimi de ape.
Poate că doar îl respiri, întrebându-te
ce ai făcut, ce faci și ce vei face.
Nu te-ai descifrat îndeajuns.
 
Un cutremur ți s-a declanșat în adâncuri.
Doamne, ce derulare fantastică!
Nemărginirea după care tânjeai,
nemărginire ce stătea în tine.
Da, sunt emoții, uimiri, întrebări
ce pătrund adânc – e însăși fericirea înflorită!
 
Din bezna ta, prin ploi de lacrimi,
prin doruri desculțe, prin caldele ispite,
în rugăciune,
un curcubeu se arcuiește.
 
La marginea uitării, o fată în verde îți aprinde steaua.
La marginea gândului, o fată cu ochii migdalați
și buzele de rodii coapte îți arată
parcul unei nostalgii,
pentru că mugurii zilelor
și, chiar, ale nopților
ți s-au transformat în poeme.
Tumultul renaște, iubirea îți palpită
și visul, printre suspine, abia acum se-ntoarce.
În spatele lor rămâne asfințitul.
 
Cu poza ei, luminată de soarele zilei
și o temperatură a cuvintelor,
te-ai ascuns în liniștea albă dintre cuvinte,
revii acum în anii candizi,
în literele anotimpurilor,
în surâsul copilului surprins,
uneori discret,
uneori plin de neliniști,
în praful aurit de pe aripile de fluturi,
în sevele călătoare, precum fluviile,
ale unui cer de gânduri,
în urmele pașilor din iarba verde și deasă,
în frunzele multicolore ale unei toamne
și-n florile unei primăveri de neuitat.
 
Acolo ești într-un templu.
Vrei să te purifici și vrei să afli ce e cu sufletul tău.
Auzi șoapte care te înalță,
nu știi de unde vin, nu știi unde se duc.
Aștepți să vezi o zână, o zeiță,
dar o auzi pe ea, fata cu ochii migdalați,
citindu-ți, în urechi, un poem
și amintindu-ți
că, în lume,
există iubire, mai ales iubire.
 
20 septembrie 2017
Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s