Cum… / Rodica Rădița Răpeanu

Rodica Rădița Răpeanu
 
 
Cum…
 
Cum de-ai plecat și nu mi-ai lăsat ochii
Ce râd și plâng de verde și de floare?
Nici nu mi-ai spus că salciile-au rochii,
Din frunze mătăsoase, și amare!
 
Cum poți să smulgi de pana lor căruntă,
Cocoarele, din unghiuri zburătoare,
Cu moațe roșii gătite de nuntă,
În oaza necuprinsului de soare?
 
Cum poți uita, că-n zi de sărbătoare,
Mestecenii scorțoși, și puși la dungă,
S-au logodit cu ierburi visătoare,
Pe trecătoarea-ngustă de la strungă?
 
Cum poți atinge doar cu mâna stângă,
Conturul buzelor ce te frământă?
Iar ai făcut chitarele să plângă,
Prin închisori de dor ce te-nspăimântă!
 
Cum poți minți deșertul că se-nfruptă,
Cu ploi căzute dintr-un sân cu lapte?
Tu nu auzi prohoadele cum cântă,
Când ziua crește, albă, peste noapte?
 
Cum poți trăi, așa pe apucate?
Mai poți răbda asemenea povară?
Să vezi gutuiul amețit de șoapte,
Și să nu-mi spui că este primăvară…
 
Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s