Dorin Popa
mai departe
cu toate sagetile zilei infipte in piept,
cu amintiri absente care-ti taie respiratia
pina la capatul puterilor tale,
cu furtuni domolite de un fir de speranta,
cu scrisnet de dinti piliti in farmaciile realitatii,
cu inserari si inseninari, cu insanatosiri brutale,
cu mirari continue, cu poticniri umilitoare,
nu numai pe cai albi si nici in masini trasnet,
nu doar cu o floare la butoniera spaimelor,
nici macar cu fiorul de neocolit al razbunarii,
mergi mai departe !
absorbit te privesc,
mereu descopar
cum inainteaza moartea
in celulele tale, pe nerasuflate
o harta a lumilor mele este chipul tau,
oricit de tandru ma privesti,
oricit de dulci si infinit delicate
gesturile tale ridica realul
la rang de dorinta
si intunericul nu coboara
decit cind tu esti prin bucatarie
in asteptarea ta nu am stiut
sa construiesc cetati, castele, piramide,
am venit, asa, ca un pui de gaina
iesit vizionar la pimbare,
pe strada mare
te privesc din toate colturile fiintei mele,
si aflu tulburatoare desene ale realitatii,
o harta a lumilor mele este chipul tau
si toate sagetile zilei infipte in trup
devin lichide, transparente, nemuritoare,
floare de colt, floarea mingierii…
cu toate sagetile infipte in piept,
mergi mai departe !