Borne si semne / Irina Lucia Mihalca

Irina Lucia Mihalca
 
 
Borne si semne
 
Copilăria te-a lăsat departe, cu haine de împrumut,
ca pe un drum de călătorie.
Soldaţii se luptă cu trandafirii. Crede-mă!
Cromatică. Dorinţă neîmplinită
în inima unui visător.
Un martir a murit în haos.
 
Vezi sau nu vezi firimiturile lăsate din loc în loc,
în spatele zidurilor cenuşii, din partea uitată a oraşului.
Auzi sau nu auzi şoapta copacilor,
suspinul indefinit al pietrelor
şi cântecul simurgului
ce-şi muşcă
ultimul deget de singurătate.
Simţi sau nu simţi vântul
ce-şi poartă
ecoul tăcerilor din amurg.
 
Sedus de miraj, praful trupurilor noastre
este praful depus de-atâţia ani
în căutarea sensului.
Poetul moare
dacă războaiele lui sunt încheiate.
Încă trăieşti în colţul durerii,
fără cheaguri, fără cancer,
fără vreun handicap
sau insuficienţă renală.
Istoria s-ar putea repeta, ca într-un balansoar,
reîntâlnindu-ne, din timp în timp.
 
Mergând pe inima străzilor sumbre
am pus adevărul imperceptibil
în geanta ta de umăr,
atunci când te vei face nevăzut.
 
Şi timpul ambiguu nu s-a terminat, încă.
Cuvintele care vor exploda pasiunea
nu se vor mai deschide.
Biserica şi-a pierdut clopotul.
Sub ruinele distrugerii, am căutat flacăra vie,
pentru a ne regăsi rămăşiţele.
 
1 noiembrie 2019

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s